Cu “exploratorii” prin Măcin, 02.02.2013

Am simţit nevoia să scriu din nou, nu pentru că ar fi o ispravă montaniardă demnă de menţionat, ci pentru că a fost o experienţă nouă pe planul relaţiilor interumane, care s-a desfăşurat pe munte.

Am fost invitată să însoţesc un grup de copii cercetaşi (Cercetaşii României – Centrul Local Brăila) într-o plimbare prin Măcin. Nu mai este un secret pentru nimeni că Macinul este, pentru cei din sud-estul ţării, un debuşeu perfect atunci când vrei pe munte şi nu ai posibilitatea să mergi pe undeva prin Carpaţi. Din fericire, în Măcin poţi să admiri peisaje de vis, poţi face tot felul de activităţi outdoor şi, mai ales, poţi ajunge rapid şi simplu.

Vremea este tipică pentru acestă perioadă: când ninsoare, când ploaie, ba soare, ba vânt! Joi am hotărât că nu mai mergem pentru că ploua torenţial, însă vineri seara, cercetaşii şi-au onorat numele şi au declarat că vor în Măcin, indiferent de vreme.

IMG_3419

La drum! (Foto: Alois Ciuraru)

IMG_3421

Traversând Dunărea (Foto: Alois Ciuraru)

Măcinul s-a prezintat în cea mai puţin atractivă formă, însă pentru mine are acelaşi farmec ca întotdeauna. Sunt poteci pe care le-am tot colindat, însă de fiecare dată iubesc locurile acestea la fel de mult. Acum are petice de zăpadă, noroi din plin, pojghiţe de gheaţă şi un vânt rece şi tăios în zonele descoperite. Cu toate acestea peisajele de pe culmile lui rămân impresionante şi sălbatice.

IMG_3437

De la Măcin se vede până la Dunăre (Foto: Alois Ciuraru)

A fost o vreme bună, aşteptat de rece pentru această perioadă, fără suprize neplăcute cum ar fi ploaia sau ninsoarea.

LIV_0030

(Foto: Liviu Dediu)

Menţionam că a fost o experienţă nouă pentru mine şi chiar mi-am dorit să o încerc: nu am mai mers pe munte cu tineri adolescenţi. Nu am avut ocazia, dar nici nu mi-am dorit, pentru că am crezut mereu că este o responsabilitate prea mare, o vârstă cu care lucrezi dificil şi că nu am abilităţi de a comunica eficient cu ei. După ziua de azi pare totul mai fezabil, însă cred că nu este suficient ca să-mi schimb părerea generală.

Nu am fost la prima întâlnire cu cercetaşii, îi cunoşteam oarecum, iar liderul lor, Cornelia Miler, a devenit în ultima vreme o colaboratoare eficientă în câteva proiecte pe care le-am derulat şi astfel a reuşit să mă facă să mă apropii şi de „copiii ei”, cercetaşii.

Despre cercetaşi lumea ştie destul de puţin, dar ei se prezintă cam aşa:

sigla oncrA avea încredere în tine şi în alţii. A te educa pentru a fi util tuturor. A învăţa pentru a putea ajuta. A face tot ce-ţi stă în putere. A nu te descuraja, a nu te da bătut. A crede. Cercetaşul este „loial, de încredere, săritor, prietenos, politicos, bun, ascultător, econom, vesel, curajos, pur, credincios”. Nu e un portret al tânărului ideal, e unul realizabil. Un cercetaş nu e un om perfect, e doar un om care… se străduieşte, alături de alţii, să lase lumea „puţin mai bună decât a găsit-o”. Un om care speră! (http://www.scout.ro/fii-cercetas)

Eu pot afirma că multe din cele scrise mai sus am putut să le constat la aceşti copiii.

Pentru că nu-i cunosc suficient copiii, nu s-au verificat din nou presupunerile mele conform cărora ar fi trebuit să se comporte ca o hoardă de huni sau ca nişte diavoli tazmanieni. Mi-a plăcut modul în care s-au aşternut la drum, fără să comenteze prea mult starea potecii, lungimea ei sau alte dificultăţi sezizate.

LIV_0031

(Foto: Liviu Dediu)

LIV_0035

(Foto: Liviu Dediu)

Nici pauze prea mari nu s-au făcut, iar traseul a fost unul clasic, aş zice eu: Greci, Dealul cu Drum, apoi Ţuţuiatu şi iar Greci. Am plecat pe la 10.30 şi ne-am întors în Greci pe la 15.45.

LIV_0044

Măcin, triunghi roşu, Dealul cu Drum (Foto: Liviu Dediu)

Mi-a plăcut faptul că au fost curioşi şi, pornind de la încălţămintea unora dintre ei, total neadecvată,am povestit puţin despre echipamentul de munte, astfel încât atunci când vor merge în zone muntoase mai solicitante să aibă încălţări care să-i protejeze şi să nu le facă excursia de coşmar. După întrebările lor se pare că le-au prins bine puţinele cuvinte pe care am putut să le spun în pauze. Mi-am adus aminte de vremurile în care alţii m-au învăţat despre munte şi regulile lui nescrise şi cred că atunci, fără să precizeze vreodată în mod special, au dorit că aceste informaţii să ajungă mai departe la alţi iubitori de munte şi drumeţie mai tineri.

LIV_0064

Pauza în care sandvişul a fost mestecat cu informaţii despre… bocancii de iarnă (Foto: Liviu Dediu)

Spre amiază am ajuns din nou în Greci, cam murdari după toate alunecările pe zăpada umedă şi amestecată cu pământ, participând la o şedinţă foto improvizată pe Ţuţuiatu, la Izvorul Italienilor (reconstruit prin munca voluntarilor AMC) şi pe unde ne-a mai prins aparatul lui Liviu Dediu, obosiţi, dar mulţumiţi pentru că ne-am îndeplinit obiectivul pe care ni l-am propus încă de dimineaţă.

IMG_3453

În Măcin întotdeauna avem despre ce povesti (Foto: Alois Ciuraru)

(Foto: Liviu Dediu)
LIV_0097

Pe acoperişul Dobrogei, cu aceeaşi bucurie de fiecare dată (Foto: Liviu Dediu)

LIV_0093

(Foto: Liviu Dediu)

LIV_0102

Cercetaşii „exploratori” (Foto: Liviu Dediu)

LIV_0151

La Izvorul Italienilor (Foto: Liviu Dediu)

Aşa cum am spus, deşi traseul a fost unul prea cunoscut, tura a fost o experienţă nouă şi chiar plăcută. Practic am văzut cum este să lucrezi cu copiii în mod direct, într-un cadru non-formal. Probabil că mai devreme sau mai târziu e bine să încercăm şi astfel de variante, pentru că aşa cum am scris mai sus, ceea ce am primit suntem datori să dăruim mai departe, iar atunci când sesizăm că tinerii nu sunt ca pe vremuri să ne gândim foarte bine că fiecare dintre noi avem o parte din vină pentru acest lucru.

În martie îi voi lua la ghiocei, dar, de data aceasta, prin Cheile Chediu. Va fi o tură maaaare în care copiii vor trebui sa meargă alături de adulţi şi să înveţe de la aceştia! Să vedem ce va ieşi!

Anunțuri

6 gânduri despre &8222;Cu “exploratorii” prin Măcin, 02.02.2013&8221;

  1. 🙂 Tu ştii deja ca Măcinul este generos şi primeşte oaspeţi oricâţi şi de orice vârstă! 🙂 Nu voi uita nici carpatiştii, iar pinguinii vor fi invitaţi de oanoare, dacă vor putea să fie prezenţi, în amintirea unor vremuri frumoase!

  2. Copiii ajung la biblioteca, copiii ajung pe munte si cred ca simti cum niste rotite invizibile incep sa se invarteasca si pentru noi, dar mai ales pentru ei. Mi-e foarte drag cand citesc despre lucrurile bune ce CHIAR se intampla.
    Macinul nu e un munte mare, dar are darul de-a se lipi de sufletul oamenilor. Poate pentru ca-i batran, un batran simpatic cu multe povesti in traista la care toti tragem ca dintr-o nostalgie lautrica a copilariei…

  3. Adultilor le poti pretinde, copiilor pana la a le cere, trebuie sa sadesti ceva. Nu ca sa face eu mare isprava, dar putin de la fiecare tot e mai mult decat nimic 🙂
    Macinul este un calugar ursuz, dar acum primavara uita de toate necazurile si se joaca cu ghiocei si toporasi 🙂

  4. Sau doar cu „lupisorii”, de ce nu? 🙂

    Apropos, la cercetasi se invata si cateva noduri si tehnici de coarda. Asta de la inceputuri incoace, gratis, „donatii de participare” sau „ghizi profesionisti” (scuzati ghilimelele). Si nu doar pentru ca-ti pot salva viata sau ca sunt utile in multe situatii, dar lordul cica ar fi considerat ca dezvolta si anumite abilitati practice si de lucru in echipa, abilitati insuficient dezvoltate intr-un sistem de invatamant formal. Insa genialitatea lui Baden-Powell a constat in faptul ca a pus la baza acestui sistem educativ respectarea a trei principii. Nu am sa le numesc eu aici dar cred ca ar fi bine ca si noi, cei care am ratat ocazia de a fi cercetasi, sa le cunoastem, sa reflectam asupra lor si sa incercam sa le respectam.

    Claudel, lupisor adult

    p.s. intamplarea face ca zile astea sa se omagieze 100 de ani de cercetasie. Zo, la multi ani, scouts!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s