întâlnirea cu tine însuţi

Ca orice rac, amintirile sunt foarte importante pentru mine. Deşi ştiu cât de nesănatos este să rămăi prea mult în lumea lor, nu pot să le tai din mine şi mă străbat, câteodată, fără milă. Poate şi pentru faptul că tot ceea ce rămâne acolo, în inima sau în mintea mea (nu ştiu sigur), îmi confirmă că a fost trăire reală şi nu doar amăgire, pentru că uităm doar ceea ce nu e important pentru noi, nu?

Imaginaţi-vă că vă întâlniţi cu copilăria voastră din nou. Cu visele acelea nevinovate, cu viaţa aceea în care nimic din ceea ce este important acum nu era la fel şi atunci.

Mi-am adus aminte de sute de ori de profesoara mea mea de muzică din şcoala generală. Nu mă întrebaţi de ce. Poate m-a influenţat mai mult decât îmi dau eu seama, însă au trecut atâţia ani şi raportul meu cu muzica este unul de simplu ascultător, fără să pricep mare lucru, de cântăreţ în propria baie, cu voce şi ureche muzicală fără valoare. Şi, cu toate acestea, cum se face de îmi aduc aminte ca prin ceaţă de cuvintele ei, de pasiunea cu care ne vorbea despre muzică, după atâta amar de vreme? După atâţia ani, ştiu că probabil sunt genul de amintiri care nu se vor mai şterge niciodată.

Cred că este un om de care îmi amintesc pentru că punea suflet. Ceea ce ne dăruia, la momentul respectiv, nu a mai rămas în memorie, dar felul cum o făcea mi-a impresionat sufletul de copil. Puţinele lucruri concrete pe care mi le mai aduc aminte, mi le repet şi le aplic de câte ori am ocazia, poate pentru că am simţit că sunt spuse din inimă.

Aş vrea să explic de ce azi am fost atât de fericită şi emoţionată când am revăzut-o. Poate că şi-a dat seama de acest lucru, fiindcă a simţit nevoia să mă strângă în braţe şi i-am fost recunoscătoare pentru că a făcut-o. Redevenisem, pentru câteva clipe, eleva de acum mulţi ani în urmă…

Ce se întâmplă în interiorul nostru, de ce au loc aceste declicuri, care sunt butoanele care se apasă în sufletul nostru întortocheat  legat de anumite persoane, pe care cu atenţie, ca pe nişte bibelouri delicate, le închidem în cutiuţe separate şi dându-le sanşa să mai trăiască o viaţă în noi?

Anunțuri

7 gânduri despre &8222;întâlnirea cu tine însuţi&8221;

  1. Se spune ca omul are in mintea trecutul,trupul ii contine prezentul , si sufletul ii cuprinde viitorul . Altfel spus : MINTEA analizeaza si-si aminteste , TRUPUL traieste experienta si simte , SUFLETUL observa si cunoaste .
    Cu Consideratie ,
    cristi .

  2. Chiar rememoram cu Mike ieri dupa-amiaza clipe din gimnaziu-liceu si ne-am oprit la profesorii dragi, la cei care ne-au marcat si intr-un fel, ne-au si format, si nu cred ca e un mister in faptul ca oamenilor speciali din viata noastra le oferim cele mai delicate, dar si mai sigure cutiute pentru a-i pastra in noi indiferent de marimea bagajului sau de lungimea drumurilor pe care apucam.

    Cred ca multa vreme m-a intristat departarea de oamenii speciali din viata mea. Apoi am inteles ca rostul intalnirii cu ei nu s-a pierdut nicidecum odata cu instrainarea. Sunt oameni de la care de m-as revedea maine nu mi-as dori decat un singur lucru: o mare imbratisare!

  3. Cam asa… Ea simtea ca am atatea sa-i spun si atunci m-a strans in brate, ceea ce a facut mai mult decat o mie de vorbe 🙂
    Intr-o lume cu atat de multe dezamagiri, e un gest frumos ca o speranta. Si faptul ca totul vine de undeva din trecut face sa fie de-a dreptul magic.

  4. Multumesc, Cristi, pentru intrebare. Sunt ok, insa cateodata si tacerea poate spune multe, poate mult mai multe 🙂

    In fiecare seara ma gandeam daca subiectul pe care mi-l propuneam merita sa-l aduc in atentia celor care mai trec pe aici. Si parca ceva ma oprea sa trec la scris. Pentru aceasta activitate iti mai trebuie si o dispozitie adecvata. Sunt perioade si perioade 🙂

    Dar se pare ca, intr-o oarecare masura si datorita tie, am gasit un subiect care sa aiba suficient mesaj cat sa merite sa irositi cateva minute citindu-l. Sper sa-ti placa! 🙂

  5. Bine Ai Revenit Draga Mea Kia ! ,
    si Multumesc Mult ! , … o mare placuta surpriza a fost postarea facuta despre cartea d-lui Murakami .
    … Multumesc , Multumesc , … Cu Consideratie ,
    cristi .

  6. Cu mare placere! Sunt atat de frumoase aceste mici bucurii pe care le poti face unor persoane pe care nici nu le cunosti!

    Ce am postat eu este doar prefata, dar continutul cartii este mult, mult mai captivant. Si pentru cei care nu stiu de unde s-o procure, Biblioteca Judeteana abia asteapta sa va primeasca 😉

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s