Laussane – Geneva – Chamonix

b5cd

Marti, 28 august

Let it rain…

A fost una din noptile in ca nu am putut sa dorm. Alaturi de noi doua englezoaice cam trecute s-au facut pulbere de la cata bere au baut. Isi faceau una alteia declaratii de dragoste in gura mare. Insa nu ele erau de vina ca nu puteam inchide ochii.

Pe le 5 dimineata am renuntat la cort si mi-am luat sacul de dormit si aparatul foto m-am asezat pe o banca pe malul lacului.

Dimineata langa o apa e cel mai frumos lucru pe care l-am putut trai in natura. Am spus asta cu mai multe ocazii si nu voi inceta sa o repet. Am stat si am asteptat ca soarele sa apara de dupa nori, am privit cum pe apa treceau ca niste viespi agile, canoie cu echipaje perfect sincronizate si cum lebedele cautaucate ceva de mancare in racoarea diminetii. Luminile Zurichului, de pe malul celalalt, se stingeau rand pe rand si lumina zilei zilei punea stapanire pe oras.

Momente in care ramai doar tu si restul lumii, ca doua parti complet separate fara legatura intre ele. Esti in afara a tot si a tuturor.

Am plecat din Zurich usor dezamagiti de primirea facuta aici.

Am facut o escala la Laussane unde ne-am mai plimbat prin centru si am mai facut ceva cumparaturi. Nimic notabil din cate imi aduc aminte.

La Geneva ne-am cazat la du Bois-de-Bay. Aici am avut o primire mai generoasa, au fost chiar amabili si conditii mult mai bune. In schimb, aceeasi regula tampita cu lasatul masinii in parcare. De data asta insa si noi am bagat cu tupeu masina cam pana la cort si doar seara o scoteam afara din camping. Regulile locului o permiteau. Am terminat de montat corturile si s-a pornit ploaia. Nu s-a mai oprit nici cand am parasit definitiv zona.

Dar ce ploaie… Cu fulgere, cu tunete si cu multi, multi limacsi ce se balaceau fericiti prin iarba mustind de apa…

In aceea dupa-amiaza am inceput sa scriu acest jurnal de calatorie pe care incerc sa-l continui din dormitorul meu, de acasa, unde zambesc sau ma intristez de fiecare data cand imi aduc aminte de clipele petrecute in aceasta lunga si frumoasa excursie.

A urmat o noapte luminata de fulgere in care gandurile devin parca mult mai insistente invartindu-se in minte ca niste cristale lasand la vedere atatea fatete…

Foto: http://picasaweb.google.com/corina.ciuraru/Laussane28Aug2007

Miercuri, 29 august

Am intrat in UE, dar n-am fost primit la ONU

Azi este ziua rezervata pentru Geneva. Vazand cum merge treaba pe aici, mi-am tras suprapantalonii si hainuta McKinley Aquamax. Nu aveam incredere in dimineata fara ploaie, dar cu un cer in continuare innorat. Am facut slalomuri printre melcii dintre corturi si am taiat-o spre oras. Si Geneva mi-a placut. Lacul Lehman cu celebrul jet de apa, simbol al orasului, cu ceasul floral ce avea ca decoratiuni mici ardei iuti, printre plantele ce-l compuneau, (data era scrisa din flori, care se inlocuiau, evident, zilnic), cu imensa catedrala reformata, cu strazile pline pana la refuz de scutere, motorete sau motociclete pe care se urcau de multe ori tipi la patru ace, la costum, ce-si ancorau tacticos servieta diplomat de portbagajul mopedului.

Dar ploaia ne urmarea fara incetare si, cam murati, am traversat o alta zona a orasului sa vizitam sediul ONU. Am zis ca e musai daca tot am ajuns pana aici si pentru asta am suportat stoici ploaia care cadea fara mila asupra noastra.

Dupa ce am bantuit noi ceva, am ajuns si la “portile” ONU. Aici insa dezamagire totala: se vizita, dar numai in grupuri organizate, cu ghid si rezervare. Portarul nici macar nu s-a obosit sa ne raspunda, am citit pe undeva afisat.

Plouati si la propriu si la figurat, ne-am intors la camping dupa-amiaza.

Am avut niste vecini cu un cort si cu o veranda mare langa noi. Vecinii insa au lipsit pe toata perioada cat am stat noi in camping. Au fost extraordinari, pentru ca in veranda lor am amplasat primusul, altfel cred ca ne lipseam si de mancare calda cu atata apa cat a curs din cer.

Noaptea a venit pe aceleasi sunete monotone ale ploii. Am baut doua beri cu lamaie si m-am cuibarit in sacul meu uscat si cald. Rapaiala de pe tenta cortului imi crea un sentiment de liniste.

Foto: http://picasaweb.google.com/corina.ciuraru/Laussane28Aug2007

Joi, 30 august

Vive la France!

Intr-o scurta pauza, intre doua reprize de ploaie, am strans corturile care aratau ca niste caini uzi. Am plecat cu speranta ca in Franta vom gasi o vreme mai prietenoasa cu noi si emotionati de proximitatea intalnirii cu Mecca europeana a montagnarzilor: Mont Blanc.

Am ajuns repede in Chamonix si am pornit in prospectarea viitorului teren de disputare a ostilitatilor.

Am strabatut mica statiune cu mintea plina de relatarile altor prieteni care au ajuns pe aceste locuri. Incercam sa identific cele povestite de ei, dar nu prea reuseam si intram intr-un fel de panica. Nu ma ajuta nici clima locala. Ceata cobora de sus spre statiune si nu desluseam nimic. Unde erau varfurile semete, nici macar nu vedeam daca este munte in jurul nostru, doar il simteam dupa aerul tare si prezenta brazilor de la marginea oraselului.

Cam albastra treaba!… Zic eu, hai la Internet! Cand nu stiu ce sa mai fac caut un Internet. PDA-ul detectase deja niste retele Wi-Fi, dar cam securizate, deci n-a fost chip sa ma conectez asa… ca din intamplare… Dupa vreo ora de net eram mai calma, desi mare lucru nu ma lamurisem. Dar am decis: hai la camping in Les Bossons. Si pentru ca Vio si Octavian au ales in final Les Cimes, am zis: Les Cimes sa fie! Fiind cam agitati, am ratat intrarea in camping si pana la Les Houches n-am mai avut posibilitatea sa intoarcem. Intre timp, iar s-a pus pe ploaie, lucru care ne-a demoralizat din doua motive: unul ca nu scapasem nici aici de ea si al doilea ca in cele doua zile dedicate Mont Blancului, daca ploua, adio incursiune pe munte! Am omis sa va spun ca vremea pe net pentru urmatoarele doua zile se anunta fara pic de ploaie. I-am injurat copios pe meteorologi si ne tot sfaramam creierele cum sa facem sa evitam sa mai stam in cort pe ploaie inca doua zile. Noroc cu reclamele “aburitoare” de pe hotelurile din Les Houches. Atrasi de tot felul de “superoferte” ce se dovedeau a nu fi chiar ceea ce pareau, am ajuns la un hotel dragut, cel mai ieftin din cele cutreierate de noi (48 euro camera), numit “Etoile des Neiges” unde am spus ca vom ramane in prima faza o noapte, ca sa se usuce corturile si sa mai vedem si noi cum arata un pat.

Imediat camera arata ca un altfel de camping: cortul atarna fericit la uscat pe balconas, primusul torcea sub craticioara de supa, chiar langa televizorul cu plasma din dotarea camerei, ce mai, aveam de toate!

Odata rezolvata probleme cazarii ne tot gandeam ce sa facem a doua zi. Intre timp ploua in draci, ceata mai ca intra pe fereastra camerei, coborand pana la nivelul caselor si frigul de cam simtea de afara.

Am adunat Consiliul celor trei ai am deliberat asa:

  1. muream de curiozitate sa vedem cam ce-i cu MB-ul asta. Dar: echipament (coltari, piolet, coarda etc.) nu prea aveam, daca nu aveam e clar ca nici inchiriate nu prea aveam ce face cu ele, timp, doar o zi la dispozitie, iar antrenamentul asa ca pentru ascensiune mai la inaltime, mai deloc. Deci: pornim si mergem pana unde putem si ne da voie si timpul avut la dispozitie.
  2. Daca merge bine treaba maine, mai ramanem o zi, dar pentru un alt traseu.

Fericiti ca am ajuns totusi la o concluzie ne-am dus la culcare.

Foto: http://picasaweb.google.com/corina.ciuraru/Chamonix30Aug2007

(Va urma)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s