Macin… ca fetele

5884

Azi am fost intr-o tura de relaxare in batranul si dragul Macin. Aveam nevoie de o iesire oriunde in natura. Am pornit doar noi fetele (Alina, Cerasela si eu), barbatii, din varii motive, neinsotindu-ne. Insa ne-am dat seama ca, de fapt, ar fi fost destul de utili mai ales cand am traversat localitatea Greci, unde sunt, ca peste tot, diversi neandarthalieni ce nu se pot abtine sa nu produca sunete si gesturi care ne duceau cu gandul mai degraba la niste cimpanzei. Asta e Romania, tara in care o femeie singura pe strada trebuie sa fie insotita de fluieraturi si comentarii idioate. Si culmea, sunt convinsi ca-i si face placere asta.

Dar, sa revenim… Aveam si un target: sa vedem starea bujorului salbatec si a padurii de tei. Am nimerit cam asa: bujorul se trecuse, iar teiul inca nu inflorise. Pentru asta am tropait prin Valea Morsu, dupa ce facusem aproximativ 4 km de la soseaua principala pana la respectiva vale. Ce sa va spun: o caldura caniculara asa cum numai in Macin poti gasi. Cunoscatorii stiu despre ce vorbesc.

Insa, eram inarmate cu multa vointa si cu crema de protectie solara pentru ca ne temeam pentru gore-texul natural, pe care il aveam din dotare (expresia ii apartine lui Vali, dar e corecta si amuzanta, deci ca atare am preluat-o)

Ca orice tura care se respecta in Macin, balaureala a fost obligatorie. Am incercat sa evitam forestierul din cauza caldurii si am taiat-o pe langa copaci, mai pe la umbra. Si am urcat brambura, cu pauze de poze, testoase, apa si redobandirea respiratiei.

Am ajuns intr-un tarziu, la propriu, ca era ora 2 p.m. la Izvorul Italienilor. Acolo am luat o pauza mult mai lunga pentru ca nu puteai sa ratezi umbra, bancutele ce te asteptau si izvorul care susura printre pietre, invingator asupra caldurii.

Aici am gasit doua familii din Galati cu care am pornit initial drumul din Greci, fiecare din noi alegandu-si mai apoi drumul si ritmul propriu.

Am fost foarte impresionate pentru ca primele cuvinte pe care le-am auzit din gura lor au fost: „voi sunteti cei de pe SITE?”. Stiau, fara sa fie membri, toate turele noastre, pe unde am fost cu lux de amanunte, unele din ele uitate chiar si de noi. Ne-au reamintit chiar unele ture de anul trecut si am simtit din nou aceea bucurie cand scrii pentru placerea celorlalti. Le multumesc daca vor intra vreodata pe aici si sa ne vedem pe munte sanatosi pentru ca acolo se cunosc OAMENII. Asa cum spunea unul din galatenii de azi, ” caracterul oamenilor se cunoaste cu adevarat la bautura, pe munte si la poker”. Nu o fi vreun panseu celebru, dar poate exista un dram de adevar in el.

Am plecat de la izvor cam pe la 5 p.m si am prins un microbuz „la mustata” in Greci. De acolo bacul parca doar pe noi ne astepta si Iulian cu masina ne-a preluat si am ajuns acasa rapid.

Acum, dupa o baie, sunt obosita, dar fericita ca de fiecare data cand imi petrec o zi in natura sau pe munte. Exista ceva mistic in fiecare frunza, piatra sau unda de izvor. Natura e un mare templu, iar noi oamenii uitam destul de des asta. Nu trebuie decat sa ascultam insa putin chemarea ei. Vom deveni cu siguranta mai buni.

Mai multe fotografii facute de mine si Alina puteti gasi in sectiunea albume: Macin, 27 mai 2007

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s